Aparitia Scout-ului

Naşterea unei idei
Baden Powell a revenit în Anglia ca erou naţional, după ce a apărat cu succes timp de şapte luni oraşul Mafeking din Africa de Sud în faţa asediului trupelor bure; era de altfel primul triumf real al armatei britanice în războiul dus împotriva armatelor bure. Când a ajuns în Anglia a descoperit că mulţi băieţi şi tineri citeau cartea scrisă de el: “Aids to Scouting”. Această carte se vroia a fi un manual de instruire militara si se axa pe tehnicile de observare şi spionaj.
În întâlnirile pe care BP le-a avut cu numeroşi oameni influenţi care activau în diferite mişcări de tineret de pe cuprinsul ţării, a fost convins să scrie o versiune a cărţii sale şi pentru băieţii adolescenţi; cartea s-a numit “Scouting for Boys” şi apărut în 1908 (după o tabără pe insula Brownsea de lângă Londra unde BP a încercat ideile sale cu ajutorul a trei patrule de băieţi din Londra şi Bournemouth). Noua sa carte a fost tipărită în şase părţi, toate vândute în scurt timp de la apariţie. De altfel, “Scouting for Boys” se află pe locul patru între cărţile cu cele mai mari vânzări din toate timpurile, după Biblie, Coran şi Cartea Roşie a lui Mao-Tse-Tung.
Iniţial, BP a dorit ca prin această carte să ofere nişte programe destinate diverselor mişcări de tineret ce existau în acel moment, de exemplu “Boys Brigade” sau “Boy’s Clubs”. Băieţii care, însă, citiseră cartea dar nu faceau parte din nici o astfel de mişcare s-au constituit în Patrule de Cercetaşi conduse de unul din membrii ei. Se impunea o formă de organizare.

Inceputurile miscarii
“Este o miscare pentru ca inainteaza. De indata ce-si va opri inaintarea ea devine o organizatie iar asta nu mai e Cercetasie.”(BP)
La inceput, Cercetasia era departe de a avea o organizare adecvata. BP activa inca in armata britanica, organizand teritoriile din Northumberland (cea mai nordica regiune a Angliei), ceea ce l-a tinut departe de Londra unde Cercetasia se manifesta tot mai puternic. Prima incercare de a-i aduna pe Cercetasi intr-o forma de organizare a fost cea a lui Messers C. Arthur Pearson & Co., editorul cartii “Scouting for Boys” impreuna cu publicatiile specifice aparute ulterior cartii, precum si prin noua revista “Scout”.
In scurt timp, insa, BP a rupt relatiile cu editorul sau pentru a conferi miscarii Cercetasesti statutul pe care-l merita. Miscarea a evoluat lent, avand un caracter democratic; pana la cel mai mic nivel, liderii Cercetasilor aveau o libertate moderata in tot ceea ce faceau atat timp cat pastrau idealurile Cercetasiei.
Anul urmator (1909) s-a infiintat prima asociatie de Cercetasi la Londra, rupand, in sfarsit, puternicele legaturi cu editorul. In 1910 BP s-a retras din armata pentru a-si dedica timpul, efortul si banii (toate beneficiile obtinute in urma publicarii cartiilor sale au fost investite in miscare) in folosul Cercetasiei. In acest an s-a facut primul recensamant al Cercetasilor din Marea Britanie, rezultand un numar de peste 100 000 de Cercetasi. Asadar, in mai putin de 3 ani, Cercetasia a avut o dezvoltare ferma si larga.

Largirea orizonturilor
Incepand cu 1908 Cercetasia a inceput sa se extinda pe teritoriul vastului Imperiu Britanic. Dupa o vizita in America de Sud, Cercetasia a aparut si in Chile. Incepe sa se manifeste si pe continentul european. Traversarea Atlanticului, mai ales in SUA s-a datorat mai mult sansei. In 1909, un om de afaceri american, William Boyce, s-a pierdut in ceata Londrei cand s-a apropiat de el un baietel ce s-a oferit sa-l duca la hotel. Odata ajunsi la destinatie, baiatul a refuzat orice bani pentru serviciul facut spunand ca asta era “fapta lui buna” ca Cercetas. Joyce a fost surpins si a devenit curios; incercand sa dea de BP inainte de a parasi Londra. Reintors in State a pus bazele “Boy Scouts of America”. In 1918 numarul lor ajunsese la 300 000 si ajunsera la peste un milion la sfarsitul anilor 20.
BP si-a petrecut restul vietii facand vizite in lume, la inceput pentru a organiza Cercetasia iar mai tarziu pentru a participa la Jamboreele Mondiale care au devenit parte integranta a Cercetasiei internationale. Prima dintre acestea a avut loc in 1920 la Londra, la Olympia Stadium, fiind mai mult o prezentare a Cercetasiei publicului britanic. A doua Jamboree, tinuta patru ani mai tarziu la Copenhaga, a stabilit un model pentru viitoarele Jamboree, transformandu-se intr-o tabara internationala deschisa Cercetasilor din intreaga lume.
In prezent exista 34 de milioane de cercetasi in intreaga lume iar numarul lor este in continua crestere. Aproximativ 4 milioane provin din SUA, organizati in cea mai mare asociatie de cercetasi.

“Vreau şi eu!”
Initial, BP a imaginat Cercetasia ca o miscare pentru baietii intre 11 si 18 ani. La inceputurile lui 1909, liderii Cercetasiei au trebuit sa faca fata unei probleme majore: fratii mai mici ai Cercetasilor doreau si ei sa participe. Unii au inchis ochii cand era vorba de varsta unora dintre baieti, altii au format Patrule si Reparturi de Cercetasi Juniori sau Cadeti. Problema nu venea numai din partea fratiorilor ci si din partea surorilor. In 1909, la Crystal Palace Rally, BP a intalnit o Patrula de fete ce a cerut sa fie acceptata in Cercetasie (ca si “Girl Scouts”). Surprins, BP si-a dat totusi acordul, iar Patrula a fost integrata cercetasiei, dar separat de cele ale baietilor. A trebuit sa revina, insa, asupra hotararii sale ca urmare a presiunii puternice exercitate de societatea Edward-iana. Nu se considera potrivit ca tinerele domnisoare sa sa campeze, sa faca drumetii, etc. (In aceasta perioada avea loc miscarea de emancipare a femeilor privitor la dreptul la vot.) BP a rezolvat aceasta situatie punand in 1910 bazele unei miscari-surori, “Girl Guides”, cu ajutorul surorii sale Agnes, iar mai apoi cu ajutorul sotiei sale Olive.
In ceea ce-i priveste pe fratii mai mici ai Cercetasilor, BP nu a facut altceva decat “sa inchida ochii” la unitatile neoficiale ce erau in formare. In 1914, totusi, a dat niste indrumari generale in “The Headquarters Gazette” pentru antrenarea Cercetasilor Juniori, dar era departe de ceea ce-si dorea pentru ei. Dupa doi ani a conceput o noua schema sub titlul de “Wolf Clubs” bazata pe “Cartea Junglei” scrisa de bunul sau prieten Rudyard Kipling; de acum lupisorii vor avea propia sa uniforma, insemne, motto, salut, distinctive, etc.
Mai ramanea problema celor prea mari pentru a fi Cercetasi. Astfel ca in 1917, inca inainte de a se incheia Primul Razboi Mondial, BP a conceput o schema de lucru pentru Cercetasii Seniori, schimbandu-si titulatura un an mai tarziu in “Drumeti”; aceasta ramura era destinata celor peste 18 ani si avea ca elemente de baza Aventura (in mediul natural) si Serviciul.